Ce lipsește educației din România?

Gandhi_changeÎn momentul în care elevii vor înțelege că responsabilitatea față de ei înșiși va genera responsabilitate față de ceilalți, cu siguranță lumea se va schimba.

În fiecare an văd cum școala furnizează societății oameni „gata devitalizați”, resemnați cu propria neputință, cu ideea că sunt prea mici ca să facă ceva măreț sau care să conteze cu adevărat.

Avem nevoie să intervenim când realitățile sociale, economice, medicale, educaționale își dovedesc consecințele toxice?

Avem nevoie să ne educăm serios în privința protejării mediului nostru?

Avem în fond vreo responsabilitate de a avea o atitudine?

Sunt întrebări care au menirea de a trezi conștiința, de a primeni ființa.

Suntem o societate pasivă, obișnuită cu ideea că schimbările nu vin de la noi, ci din afara noastră, iar noi doar le suportăm docili.

Suntem educați „să ne adaptăm”, să fim doar supuși.

A venit momentul să ne spunem: „De ce nu eu?”

Asta înseamnă contribuție, responsabilitate, viziune.

Prof. Cristina Apostol, Liceul „V. Harnaj”, București